miercuri, 15 februarie 2012

Surpare

S-a surpat ceva în mine,
astăzi bietul meu actor
a jucat mai mult şi fără
cascador interior.

Mi se pare că o coastă,
din armura lui de os,
a plesnit sau poate vreun
organ mai găunos.

Şi s-a dărâmat săracul
turn de fildeş unde ori
mă ascundeam de mine
ori de tine uneori.

S-a surpat ceva în mine,
doctorii în demolări
îmi vor arunca molozul
sentimentelor prin gări,

Unde trenuri mortuare
nu aşteaptă altceva
decât poate să îl care
undeva, altundeva.

sâmbătă, 4 februarie 2012

Evocare

Arunca priviri concise
lumii care se albise,
nu de neculoare multă
ci din cauză de timp.

Şi era un anotimp
incolor şi insipid
şi un timp fără motiv
pentru un copil major.

Nu trecuse nici un nor
peste ochii lui solari,
în afară de furtuna
întrebărilor "de ce".

Şi mai nu e şi mai e
se-ntorcea să îl frământe
câte un pârâu de munte
cu pietrişul lui cu tot.

Dar îl traversa înot,
cu privirile alunii,
urmărit de amintirea
păstrăvilor purpurii.

Aventurii durdulii
arunca priviri concise,
dar din cauză de  timp,
(nu de neculoare multă)
lumea toată se albise.